Cele mai multe din spitalele prahovene funcţionează în clădiri vechi, care nu au fost consolidate antiseismic. Reparaţiile făcute, de-a lungul vremii, la aceste imobile, au vizat structura de rezistenţă, dar nimeni nu a determinat, până acum, să determine cât de utile au fost sau de ce alte investiţii ar mai fi nevoie. 

 Cele mai multe dintre imobilele în care funcţionează spitalele din Prahova sunt construite înainte de anul 1960, ceea ce înseamnă că au fost şubrezite de câteva seisme puternice. În ce măsură? Nimeni nu poate spune, aşa cum nimeni nu are de unde să ştie cât au folosit lucrările de consolidare făcute pe ici, pe colo. Efectuarea studiilor de rezistenţă antiseismică reprezintă, deocamdată,  utopie, deoarece asemenea teste costă prea mult pentru a fi incluse, până acum, pe lista obiectivelor de îndepinit. Oarece siguranţă prezintă numai clădirile Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Cu toate acestea, „în cazul unui cutremur de mare amplitudine, este greu de anticipat cum se vor coporta clădirile lui. Ar trebui să determinăm, întâi, gradul de rezistenţă la seism al imobilelor. În general, aceste construcţii au fost pregătite să reziste la un cutremur de 8,2 grade pe scara Richter”, după cum ne-a declarat dr. Adrian Strâmbeanu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Până acum, seisemele nu au creat probleme semnificative. „După câte am aflat, nu au fost probleme foarte mari, deşi construcţiile sunt vechi. De exemplu, cea din locaţia Nord a fost ridicată în 1974, dar fundaţia este solidă, iar pereţii foarte rezistenţi. Imobilele în care funcţionează Psihiatria şi Oftalmologia, de pe strada Bunavestire, au fost construite în jurul anului 1925, iar în 1940-45 a fost ridicată secţia Interne. Acolo s-au făcut consolidări serioase. La clădirea în care se află secţia de Psihiatrie a fost nevoie de instalarea unor picioare din beton, până la 2,5 metri”, ne-a mai explicat de. Strâmbeanu. Situaţia clădirilor în care funcţionează alte spitale din Prahova ste greu de evalut. „Ar trebui efectuat un studiu de rezistenţă la toate clădirile spitalelor din judeţ şi efectuate consolidări pe baza acestor date. Dacă avem construcţii mai noi, la Judeţean, Obstetrică Ginecologie şi Câmpina, altele sunt mai vechi de 100 de ani. De exemplu, imobilul Spitalului din Sinaia, care datează de pe vremea regelui. Şi alte spitale funcţionează în clădiri foarte vechi: cele din Vălenii de Munte, Urlaţi, Mizil. Nu se ştie cât de rezistente vor fi în cazul unui dezastru”, ne-a declarat dr. Cristian Anton Vintilescu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova.  „Din punctul meu de vedere, deşi clădirea este foarte veche, din 1870, are unele avantaje: nu este etajată, are ziduri groase şi o fundaţie rezistentă”, ne-a declarat optimist ec. Leonard Roşu, managerul Spitalului Orăşenesc Mizil.

 Planuri de acţiune

În cazul unui seism puternic, toate unităţile medicale cu paturi sunt obligate să acţioneze după planuri bine puse la punct. „Există anumite proceduri în caz de catastrofe. Sunt mai multe categorii de bolnavi: cei care pot fi externaţi imediat pentru a permite eliberarea locurilor pentru urgenţe şi cei care trebuie ţinuţi, în continuare, sub supraveghere. Apoi trebuie primite victimele dezastrului: ori în structurile neafectate ale spitalului, ori în spitale de campanie, amenajate pe loc prin efortul Ministerului Sănătăţii”, ne-a descris şeful DSP Prahova. „La ora actuală, Spitalul Judeţean are 1.152 de paturi.  În cazul unui dezastru, în funcţie de gravitatea evenimentului, cred că putem absorbi 500-600, chiar 700 de răniţi. Desigur, numărul este flexibil, în funcţie de necesităţi”, ne-a mai spus managerul SJU Ploieşti.

 Antrenament

„Cu teoria stăm bine, în ceea ce priveşte modul de acţionare în cazul unui dezastru. Totuşi, nu avem experienţa unui exerciţiu de intervenţie. Vrem să vorbim cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, să facem o propunere în acest sens, poate chiar pentru acest an”, ne-a mai spus dr. Cristian Vintilescu, directorul DSP Prahova.

Publicat în ediţia tipărită din 4 martie 2010.