Ieri s-a împlinit un an de la acţiunile de protest desfăşurate la Chişinău, în urma cărora mii de tineri de peste Prut au fost arestaţi şi bătuţi cu violenţă de către forţele de ordine. Manifestările au fost declanşate ca urmare a rezultatului alegerilor parlamentare prin care comuniştii îşi asigurau conducerea Republicii Moldova pentru încă patru ani. 

7 aprilie 2009 va rămâne în istoria Republicii Moldova drept o zi de protest însângerată. În urmă cu fix un an, zeci de mii de tineri basarabeni ieşeau pe străzile Chişinăului pentru a-şi arăta indignarea şi nemulţumirea de rezultatul alegerilor parlamentare de la aceea vreme. Conform rezultatelor înregistrate la alegeri, partidul comuniştilor de peste Prut câştiga conducerea ţării pentru încă patru ani. Rezultatul a fost de neconceput pentru zecile de mii de oameni. Unul dintre tinerii studenţi moldoveni de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, care a dorit să fie alături de cei din neamul lui, ne dezvăluie călătoria spre ţara sa natală şi piedicile întâmpinate la graniţă. „Pe 7 aprilie anul trecut am decis împreună cu alţi 40 de colegi de ai mei să trecem graniţa pentru a participa la acţiunile de protest. Am luat trenul până în Iaşi unde ne-am întâlnit cu alţi studenţi moldoveni din Iaşi. Am plecat astfel cu două autocare spre graniţa de la Sculeni, unde din păcate am fost opriţi”, ne-a spus Nicolae Babin.

Piedicile grănicerilor români

Tinerii moldoveni au fost opriţi la graniţă şi nu li s-a permis trecerea. „Când am ajuns la graniţă şi am încercat să trecem în Moldova nu am fost lăsaţi. Cei de acolo ne-au spus că serverele operative  erau picate şi nu avem cum să intrăm în ţară”, a adăugat Babin. Cu toate acestea, din cei aproximativ 200 de studenţi circa 30 au reuşit să intre în cele din urmă în Moldova sub escorta autorităţilor. „Am reuşit să ţinem legătura telefonic cu cei care au reuşit să treacă, care ne-au spus că pe drum au mai fost opriţi de câteva ori de către forţele de ordine”, a mai spus Babin.

Protest în faţa graniţei

Indiferent de blocajele întâmpinate, tinerii au decis să protesteze. „Am picat de comun acord împreună cu ceilalţi să protestăm indiferent de locaţie. Aşa că ne-am făcut pancarte şi am defilat lângă graniţă cu ele. Au sosit îndată şi câteva televiziuni care ne-au filmat. La câteva minute am primit telefon din partea părinţilor care mă rugau printre lacrimi să nu intru în Moldova, să nu vin la Chişinău”, a încheiat studentul moldovean. 

Publicat în ediţia tipărită din 08 aprilie 2010.