Chiar dacă nu a fost luată o decizie fermă cu privire la obligativitatea uniformei şcolare, la Ploieşti a început deja goana părinţilor după achiziţionarea ţinutelor pentru odrasle. Anumite şcoli impun o anumită uniformă, aşa că mulţi părinţi apelează la firmele specializate şi scot din buzunar între 140 până la 350 de lei.

(Ne)obligatorii, dar obligatorii...

Cum brambureala la acest capitol este mare, la unele şcoli uniformele erau în vigoare şi în anii trecuţi, spre satisfacţia croitorilor, care îşi freacă mâinile de bucurie că au mai mulţi clienţi ca de obicei. „Ce ne trebuie nouă nu găsim la magazin. Eu vreau un sacou pentru băiat cu o croială mai modernă, un sacou mai special şi ne-a fost recomandată de şcoală această croitorie”, ne-a povestit Adriana Andrei, mama unui licean.

Mult de muncă

Nicolae Samna este croitor de aproape 40 de ani şi, spune el, lucrează cu plăcere costume pentru elevi. „Folosesc de regulă 2,60 -2,70 metri de material pentru confecţionarea unui sacou şi a unei perechi de pantaloni. Dacă materialul este tergal, pentru un costum cer 140 de lei, dacă-i din stofă costă 190 de lei”, a susţinut bărbatul, care promite clienţilor că în trei zile pot veni să-şi ridice uniforma. Firmele mai mari au tarife chiar duble. „Un costum poate ajunge şi la 500 de lei, în funcţie de croială. În magazine poate costa chiar şi 1.200 de lei. Ce-i drept, numai liceenii de bani gata îşi permit acest lux”, ne-a lămurit cum stau lucrurile patronul unei firme de textile.

Turcisme şi chinezării

Cum mulţi dintre părinţi nu au posibilităţi financiare, varianta de a „îmbrăca odrasla din cap până în picioare” la început de an şcolar nu este o sarcină prea uşoară. Singura soluţie, în acest caz, rămân produsele venite de peste hotare de la fraţii noştri chinezi ori din Turcia. O cămaşă, în acest caz, costă 18-35 de lei, un sarafan se vinde cu 30-35 de lei, iar un costum de haine cu 50-120 de lei. Există şi o variantă super lejeră, acolo unde conducerile şcolilor înţeleg greutăţile pe care le au unii părinţi şi acceptă ca elevii să vină în blugi şi tricouri. Însă, în cazul unor copii pretenţioşi, care se uită la firma inscripţionată pe etichetă, soluţia această nu este, însă, cea mai ieftină. Asta pentru că numai tricoul ar putea să coste 160 de lei, iar blugii pot valora chiar dublu.