Ingrediente:  carne porc, carne vită, slănină, sare, proteină vegetală din soia, proteine, lapte praf, condimente şi extracte de condimente naturale, antioxidant (acid ascorbic), potenţiator de aromă (glutamat monosodic), colorant natural (carmin), cultură starter, conservant (nitrit de sodiu).

Avem un produs consumat de majoritatea populatiei.

În ce priveşte eticheta, putem spune că nu avem informaţii clare privitoare la procentajul ingredientelor: cât la sută carne de porc, cât la sută carne de vită sau cât la sută slănină şi restul ingredientelor.

Acidul ascorbic - E 300 ( vitamina C) este antioxidant, acidifiant natural sau artificial, fiind considerant inofensiv. Pe etichetă nu se precizează de ce natură este: natural sau artificial. Este destul de folosit în industria alimentară pentru rolul său antioxidant şi ameliorator pentru pâine.

Glutamat monosodic E 621- este un potenţiator de aromă natural sau artificial şi nu este recomandat consumul frecvent. Folosirea glutamatului în industria alimentară a dat naştere unor controverse în rândul medicilor deoarece glutamatul suprastimulează activitatea celulei nervoase fiind un neurotransmiţător. După cum scrie şi pe etichetă, este un potenţiator de aromă, modifică gustul produsului şi îl face mai plăcut, deşi ingredientul este nu este deloc lipsit de pericole şi este foarte scăzut în valoare nutritivă. Multe persoane sunt sensibile la glutamatul monosodic invocând greaţă, dureri de cap, oboseală.

Colorant natural- carmin E 120 trebuie evitat de persoanele hiperactive, în special de copii şi suferinzii de Alzheimer şi Parkinson. Nu este un ingredient ce poate fi folosit frecvent nici de persoanele sănătoase.

Culturile starter sunt culturi de microrganisme, amestecuri importante din  punct de vedere al tehnologiei alimentare.

Nitritul de sodium este un conservant iar consumul frecvent nu este indicat şi trebuie evitat de persoanele sensibile. Una dintre explicaţii este că încălzirea la temperaturi înalte a mezelurilor duce la formarea de N-nitrozamine care sunt cancerigene. La fel se întâmplă şi cu nitritul de sodium în mediul acid din stomac.

Studiile au arătat că un consum chiar mic de mezeluri în timp poate favoriza apariţia diverselor tipuri de cancer, în special cancerul gastric, de colon sau pancreatic. Trebuie evitat cu desăvârşire de către femeile însărcinate.

Nu este un aliment ce poate fi consumat de copii.

Publicat în ediţia tipărită din 12 martie 2010

Au contribuit, poate, o viaţă întreagă la asigurările de sănătate, însă după ce au rămas fără loc de muncă şi fără şomaj, sute de prahoveni s-au trezit fără niciun drept la servicii medicale. Dacă se îmbolnăvesc, ei trebuie să cheltuiască mii de lei pentru investigaţii şi tratament. De unde? De unde i-o tăia capul! 

Institutului Cantacuzino nu mai poate produce vaccinuri, iar asta se întâmplă pe fondul unei crize de asemenea produse cu care se confruntă toată ţara. Epidemiologii spun că situaţia compromite derularea programelor naţionale de imunizare.

Până în luna februarie, Institutul de Cercetare-Dezoltare Cantacuzino realiza vaccinurile antigripale, cele împotriva tuberculozei şi cel antitetanic din programele naţionale de imunizare. Oprirea producţiei a pus coordonatorii programelor de imunizare pe gânduri, pentru că stocurile scad de la o zi la alta, iar varianta achiziţionării unor produse echivalente, din import, ar fi prea scumpă. „În ceea ce priveşte copiii de până la un an, lor le sunt necesare cinci vaccinuri. Primul, înainte de a se naşte, este cel antitetanic, făcut gravidei în ultima perioadă de sarcină, pentru a imuniza fătul.
Citeste 0 comentarii... >>

Dacă prima etapă a vaccinării împotriva cancerului de col uterin a fost un eşec, ca şi imunizarea fetiţelor de clasele a patra, a şasea şi a şaptea, Ministerul Sănătăţii mai face o încercare: extinderea campaniei pentru persoane de până la 24 de ani. Primele semnale arată că nici această măsură nu trezeşte interesul pacientelor.

Începând din această lună, femeile cu vârste între 15 şi 24 de ani se pot vaccina gratuit împotriva virusului papilloma uman, care poate declanşa cancerul de col uterin.
Citeste 0 comentarii... >>

Existenţa infecţiilor nozocomiale pare subiect tabu pentru reprezentanţilor spitalelor. Şi totuşi, bacteriile există şi pun în pericol viaţa bolnavilor.

În ultimii ani, raportarea, de către reprezentanţii spitalelor, a infecţiilor nozocomiale a fost mai degrabă o opţiune decât o obligaţie. Din acest motiv, numărul real al celor care s-au îmbolnăvit în spitale nu este cunoscut. „În Prahova, au fost raportate, în timpul anului 2009, un număr de 19 infecţii nozocomiale. Astfel de cazuri au apărut, aşa cum era de aşteptat, mai ales în unităţile care au secţii de Chirurgie. Spitalele cu cele mai mari riscuri de apariţie a cazurilor de infecţii nozocomiale sunt Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul Municipal Câmpina şi Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploieşti”, ne-a declarat dr. Cristian Vintilescu, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Prahova.

Mulţi medici susţin că, atâta timp cât se lucrează cu sânge şi cu mulţi oameni, infecţiile intraspitaliceşti sunt imposibil de eradicat. Numărul mic al paturilor, saloanele insuficiente, dotările tehnice sub nivelul necesităţilor şi chiar utilizarea neatentă a materialelor sterile facilitează apariţia acestora.

Un semnal de alarmă este chiar numărul mic al cazurilor de infectări în timpul internării. Specialiştii epidemiologi afirmă în Franţa sunt înregistrate până la 10-11%  dintre internări ca infecţii nozocomiale, în timp ce, în SUA, între 5 şi 7% dintre americani se îmbonăvesc în spitale. În schimb, în România, sub 1% dintre pacienţi contactează o boală în timpul internării, judecând exclusiv după datele cuprinde în statisticile oficiale. „Medicii DSP vor demara, în perioada următoare, o serie de inspecţii în spitalele prahovene, tocmai pentru a determina posibilele riscuri de infecţii nozocomiale care pot apărea într-o unitate medicală”, a încheiat dr. Vintilescu.

Publicat în ediţia tipărită din 11 martie 2010