Că vin să ne extermine, au intenţii bune sau îi întâlnim din întâmplare în alte galaxii, extratereştrii de la Hollywood au, mereu, ceva în comun, cel puţin în filmele americane: ochii enormi, capul ovoidal, gura mică. Seamănă, toţi, cu domnişoara Pogany a lui Brâncuşi, crede avocatul Gheorghe Piperea. Acesta spune chiar că statul român ar putea da în judecată studiourile de la Hollywood, pentru drepturi de autor.

Indiferent de filmul în care apar şi creatorul lor, extratereştri filmelor de la Hollywood au un strămoş comun. Chipurile lor sunt copiate după sculpturile lui Constantin Brâncuşi, crede avocatul Gheorghe Piperea, citat de realitatea.net. Întors din SUA, acesta povesteşte despre vizita la Museum of Modern Arts (MoMA), din New York, unde sunt expuse cinci lucrari de Brâncuşi. L-a impresionat în special Domnişoara Pogany, pe care o mai văzuse în poză, dar niciodata atât de aproape, după cum el însuşi povesteşte. „Chipul este modelul utilizat de aproape toate filmele SF americane cu şi despre extratereştri", scrie avocatul, într-o postare recentă, publicată pe juridice.ro, cu titlul „Al cui e chipul de extraterestru?". „Extratereştrii din filmele americane arată ca dra Pogany, astfel cum a portretizat-o românul Brâncuşi! Ba chiar, într-un film cu o călătorie pe Marte, avându-l în rolul principal pe Gary Sinise (şi într-un rol secundar pe Tim Robbins), celebrul chip de pe Marte, care se dovedeşte în film a fi o navă spaţială, este exact chipul drei Pogany!", mai scrie avocatul, referindu-se la filmul „Mission to Mars", apărut în anul 2000.

De altfel, în mai multe filme, chipurile celor de pe alte planete au o serie de caracteristici comune, care duc înaipoi la sculpturile de la începutul secolului 20: ochii mari, forma ovoidă a scalpului, gura mică. Avocatul crede, chiar, că moştenitorii lui Brâncuşi sau deţinătorii unor alte exemplare din Domnişoara Pogany, poate chiar Ministerul Român al Culturii, ar putea cere drepturi de autor de la toţi cei care au folosit acest chip în filme fără acordul titularului dreptului de autor. „Daca Statul român vrea să facă bani mulţi de tot, să dea în judecată studiourile de la Hollywood şi pe toţi cei care au reprodus acest chip, fără drept, până acum", scrie Gheorghe Piperea, potrivit realitatea.net.

Una din sculpturile Domnişoara Pogany a fost, de altfel, în mijlocul unui proces între urmaşii lui Brâncuşi şi statul român.

Constantin Brâncuşi i-a dedicat Domnişoarei Pogany (o pictoriţă maghiară) 19 sculpturi, create pe parcursul a doua decenii, între 1912 si 1933, potrivit unui articol publicat în Observatorul Cultural, care conţine fragmente din volumul „Intensitatea materiei", scris de Matei Stîrcea-Crăciun. „De fiecare dată, începea şi termina un nou bust (în lut). Era fiecare frumos, minunat de real. Eu îl rugam să îl păstreze ca varianta finală, dar el izbucnea mereu în râs şi arunca bustul înapoi în lada cu lut din colţul atelierului – spre marea mea dezamăgire", îşi amintea Margit Pogany.

Încă de la prima expunere în Statele Unite, în 1913, Domnişoara Pogany a suscitat spectaculos interesul publicului şi a aprins controverse, potrivit articolului din Observatorul Cultural. „Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor", declara Brâncuşi despre opera sa.

Sursa FOTO: romanialibera.ro