Astăzi se împlinesc 33 de ani de la marele cutremur din 1977 produs în Vrancea. Seismul, cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, a făcut aproape 1.600 de victime. Cele mai multe, 1.400, numai în Bucureşti. Deşi au trecut mai bine de trei decenii, imobilele cu probleme au rămas la la fel de şubrede.

4 martie 1977, ora 21.22. România a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de 96 de kilometri.

80% din români erau în casă. De aceea, poate, seismul a ucis 1.600 de oameni. Au fost atunci 11.300 de răniţi, 32.900 de locuinţe avariate, iar 35.000 de familii au rămas pe drumuri. Cele mai multe victime au fost în Bucureşti, unde s-au prăbuşit 28 de clădiri.

Tot oraşul Zimnicea a fost distrus şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu.

Specialiştii se aşteaptă la un cutremur cu o intensitate mai mare decât cea a catastrofei din 1977. Bucureştiul este a doua capitală europeană cu cel mai mare risc seismic din Europa.

Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, susţine că, în România, ne putem aştepta la un cutremur cu magnitudinea de 7,6 pe scara Richter. În plus, acesta spune că există riscuri mari de producere a unui cutremur puternic la noi în ţară. Şi directorul ştiinţific al Institutului naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian, vorbeşte de posibilitatea producerii unui cutremur mai mare de 7,2 pe scara Richter.

În cazul unui cutremur, Bucureştiul este foarte expus. Mai multe studii arată că aproximativ jumătate de milion de oameni din cei 2,2 milioane de locuitori, cât are Capitala, ar avea de suferit dacă seismul s-ar produce în jurul orei 21.00.

Clădirile neconsolidate s-ar prăbuşi primele. În ultimii 18 ani a fost refăcută structura de rezistenţă doar pentru 12 imobile, în condiţiile în care Bucureştiul are peste 400 de clădiri încadrate în clasa întâi de risc. Autorităţile Capitalei spun că nu reuşesc să consolideze mai mult de 10 clădiri pe an, din cauza birocraţiei.

Vezi galerie foto (click pentru a mări)

Sursa FOTO: flickr.com