Fără prea multe emoţii, liceenii din clasele a Xii-a s-au prezentat, zilele trecuta, la proba orală la Limba română din cadrul Bacalaureatului, examen care de anul acesta are o nouă structură. Numai 60% dintre ei au reuşit, însă, să demonstreze că după 12 ani de şcoală se pot exprima în limba naţională.

Proba orală de Limba română la Bacalaureat a vizat comentarea de texte la prima vedere, literare şi non-literare, practică uzuală în urmă cu 30 de ani când elevii nu învăţau mecanic. Dar examenul din ultimele trei zile a arătat că, după 12 ani de şcoală, doar 60% din liceeni (123.683 de elevi) pot argumenta un paragraf şi merită certificatul de utilizator experimentat. Aceştia au capacitatea de a citi corect şi cursiv, conştient şi expresiv un text la prima vedere. Totodată, ei pot sintetiza mesajul global al unui astfel de text şi pot explica aspecte implicite ale acestuia. Mai mult, tinerii fac dovada că pot susţine argumentat un punct de vedere, că pot costrui un discurs şi că că îl pot adapta la interlocutori şi la scopul comunicării, folosind adecvat mijloacele de comunicare. Cu alte cuvinte, aproape 124.000 de tineri utilizează corect, adecvat şi nuanţat limba literară, concluzionează Mediafax.

Tot parţialele anunţate de către Ministerul Educaţiei arată că mai sunt peste 67.000 de candidaţi care au primit certificat de utilizator avansat şi aproape 28.000 pe cel de utilizator mediu, ceea ce demonstrează că şi aceştia ştiu să citescă corect, cursiv şi coerent, dar avansaţii pot formula clar şi coerent ideile textului, iar cei cu nivel mediu pot doar identifica ideile din text.

Astfel, utilizatorul de nivel mediu exprimă un punct de vedere personal legat de text, cel avansat susţine acest punct de vedere. Discursul şi-l alcătuieşte fiecare după posibilităţi, dar indiferent de bogăţia sau sărăcia vocabularului şi de coerenţa ideilor exprimate, toţi candidaţii trebuie să utilizeze corect limba literară.

Textele la prima vedere au fost literare şi non literare. Prin acest tip de evaluare, Ministerul Educaţiei urmăreşte să se asigure că, după 12 ani de şcoală, tinerii se pot exprima corect, clar şi coerent în limba română, că au capacitatea de a înţelege şi chiar de a realiza mesaje orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare. şi aceasta, cu atât mai mult cu cât tinerii nu pot ajunge la facultate sau chiar să termine o instituţie de învăţământ superior fără să poată comunica în limba română.

Iniţiativa Ministerului şi schimbarea bruscă de abordare a examenului de Bacalaureat se fundamentează pe considerente europene. Fiecare ţară europeană trebuie să creeze „premisele elaborării unor politici educaţionale în domeniul lingvistic şi a unor programe diversificate, deopotrivă generale şi specifice, condiţie a promovării plurilingvismului şi a cetăţeniei democratice, ca derivate ale Cadrului European Comun de Referinţă pentru limbile moderne CECR”, potrivit oficialilor MECTS.

Noul tip de Bacalaureat aduce ca noutate absolută evaluarea competenţelor digitale, adică a celor care vizează cunoştinţele privind utilizarea calculatorului, şi reducerea probelor scrise de la cinci la trei, celelalte teste fiind asemănătoare celor din anii precedenţi. „Bacalaureatul oral are ca scop evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare în limba română, maternă şi modernă. De aceea, pe bilet se găsesc atât texte literare, cât şi non literare. Pentru prima dată, elevul nu trebuie să înveţe nimic pe de rost. Nici măcar poeziile sau proza clasicilor. Nimic. În aceste condiţii, elevii ar fi putut susţine proba acesta şi în inauarie şi în decembrie, oricând. Cerinţa, competenţe de comunicare lingvistică, este ceva obişnuit în ţările Uniunii Europene, iar testul PISA cuprinde o astfel de evaluare”, explică autorităţile.

Profesorii îşi amintesc că, în urmă cu 30 - 40 de ani, orice lecţie nouă, predată în clasă, reprezenta un pilej de a fi discutată cu elevii. Maria Negrea, profesor pensionar, spune că pentru un profesor al anilor ’60-’70 şi elevii de atunci, acest tip de evaluare pare o glumă, iar în acea vreme, era un exerciţiu zilnic.

„Orice lecţie nou predată în clasă era discutată cu elevii, indiferent de domeniu. Sigur poate nu articolele de ziar, pentru că multe erau cuprinse în manuale şi poate nu texte elaborate din justiţie. Dar, elevii citeau zilnic, pe rând, în clasă texte la prima vedere, încă din ciclul primar. Apoi, copiii explicau ce au înţeles, în funcţie de nivelul de pregătire”, povesteşte Maria Negrea pentru Mediafax.

Sursa FOTO: Mediafax Foto