Zeci de licee din ţară sunt anchetate de procurori pentru fraudarea Bacalaureatului, prin metode care merg de la umflarea notelor la xerocopierea lucrărilor.

În timp ce ministrul Funeriu aşteaptă rezultatul anchetelor, fostul şef al învăţământului, Andrei Marga, acuză „incapacitatea ministerului de a organiza orice”, declaraţii care contravin actualei echipe din fruntea educaţiei, care s-a grăbit să pună rata mică a promovabilităţii din acest an tocami pe seama seriozităţii care a caracterizat desfăşurarea sesiunii iunie-iulie 2010. Exemplele apărute după ce Bacalaureatul nu a mai fost subiect de actualitate arată că fie ministrul Educaţiei s-a înşelat, fie liceenii sunt mai inventivi decât i-ar fi putut bănui cineva. 42 de elevi clujeni de la Grupul şcolar „Alexandru Borza” au trecut probele scrise ale Bacalaureatului în baza unei înţelegeri simple pe care o aveau cu profesorii: au scris câteva pagini de text, orice, indiferent de cerinţe, iar înaintea ultimului cuvânt din penultimul rând au introdus parola: „asta este”. Lucrările celor care au respectat aceste indicaţii au fost înclouite cu altele xerocopiate, explică jurnaliştii de la Gândul. Potrivit înţelegerii, dacă elevii treceau cu bine examenul, directorul Ioan Rus şi profesorul Ioan Vaidahăzan primeau între 1.000 şi 1.300 de euro pentru fiecare candidat „rezolvat”. Procurorii DNA au stabilit că şeful Liceului „Alexandru Borza” a strâns în acest an de la candidaţi şi de la părinţii acestora 10. 600 de euro. Rezultatele anchetei procurorilor vin la o săptămână după ce ofiţerii DGA au descins la Colegiul Naţional „Anghel Saligny”, din Bacău, unde 18 elevi au reclamat că le-au fost cerute sume de bani cuprinse între 100 şi 1.000 de euro în schimbul promisiunii că vor promova examenul de bacalaureat. Tot în judeţul Bacău, directorul, directorul adjunct şi secretara Grupului şcolar „Al. Vlahuţă” din comuna Podu Turcului au fost reţinuţi pentru 29 de zile, la sfârşitul lunii trecute, sub acuzaţia de luare de mită şi trafic de influenţă. Cei trei sunt acuzaţi că le-au solicitat elevilor câte 600 euro, pentru obţinerea examenului de bacalaureat, respectiv câte 200 euro pentru trecerea cu succes peste o probă scrisă.

Dosar cu dedicaţie

Nu-i de mirare că examenul de Bacalaureat tinde să devină unul dintre subiectele preferate de procurorii anticorupţie. Pe lângă cele câteva zeci de cazuri de mită din această vară, DNA a trimis în instanţă 21 de profesori, inspectori şcolari şi primari pentru fraudarea examenului din 2008. Vrancea pare să fie nucleul anchetelor judiciare. Profesorii de la şase licee vrâncene au dosare penale pentru luare de mită sau complicitate la luare de mită, iar printre acuzaţi se numără şi inspectorul şcolar general al judeţului Vrancea, Iordache Bostan, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, arată jurnaliştii de la Gândul. Printre numele făcute publice de DNA apare şi cel al primarului din Panciu, Ion Petre, trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă, alte două persoane fiind acuzate de dare de mită.

Cât de serios?

De parcă aceste dezvăluiri nu ar fi suficiente pentru a demonstra cam cât de serios a fost examenul, anul acesta şi nu numai, în contextul scandalurilor legate de şpaga la bac şi al prăbuşirii promovabilităţii cu peste zece procente într-un singur an, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, promite că va lua măsuri drastice împotriva profesorilor şi a directorilor implicaţi în fraudarea Bacalaureatului, dar deocamdată aşteaptă finalizarea anchetelor deschise de procurori. Asta după ce „scuza” performanţele slabe ale promoţiei din acest an tocmai prin faptul că organizarea şi desfăşurarea examenului au fost abordate cu seriozitate. „Frauda este mai mare decât ceea ce apare în datele Poliţiei”, spune, însă, Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, explicând, pentru Gândul, care sunt motivele pentru care examenul maturităţii îşi pierde valoarea: „Neregulile de la Bacalaureat sunt cauzate de optica greşită a Ministerului Educaţiei. Constatăm că, în ultimii ani, fiecare ministru îndreaptă eroarea generată de predecesorii săi cu o altă eroare. Nicio ţară din Occident nu-şi schimbă modul de desfăşurare a bacalaureatului atât de des. Franţa şi Germania organizează de decenii un bacalaureat stabilizat. Deci, o problemă e instabilitatea la bac. O altă problemă e cea de natură organizatorică. La bacalaureat intră oricine, de la primarul care vrea diploma la unul sau altul care nu are cunoştinţele necesare. în al treilea rând, avem de-a face cu incapacitatea ministerului de a organiza orice, nu doar bacalaureatul, iar în al patrulea rând, demotivarea corpului didactic. Niciodată profesorii nu au fost atât de demotivaţi”. „Principala problemă a fraudei la Bac este legată de supraveghere”, crede, în schimb, rectorul Universităţii „Politehnica” din Bucureşti (UPB), Ecaterina Andronescu, citată de Gândul. „Trebuie mărită securizarea şi sancţionarea drastică a celor care nu îşi fac treaba corespunzător în privinţa supravegherii. Problema poate fi rezolvată prin introducerea camerelor de supraveghere”, a precizat, pentru sursa amintită, fosta şefă a învăţământului, anunţând că a pregătit candidaţilor din acest an ai UPB o evaluare prin care rezultatele de la Bac vor fi comparate cu notele pe care aceştia le-au obţinut la examenul de admitere.

Sursa FOTO: radiotop.ro

Publicat în ediţia tipărită din 20 iulie 2010