Ultimele comentarii postate
- In acest moment sunt inchise liniile de cale ferata : Bucuresti - Ciulnita, Buzau - Faurei, Titan Su...
Scris de razvanuls - Locuiesc in zona de nord a orasului, iar factura la caldura pe luna decembrie a fost aproape dubla f...
Scris de Laura - Junioarele 2 pregatite de Prf. BRATU MARIAN au invins BRASOVUL cu 30/26 si sint pe primul loc ,au 12...
Scris de stef - Dar daca se intampla ceva cu elevii care fac naveta din Mizil, Urlati, Valeni si din alte localitati...
Scris de Ralu
| Educaţia românească este axată pe cantitatea de informaţii, nu pe calitatea şi aplicabilitatea lor |
| Scris de - |
| Joi, 04 Martie 2010 13:20 |
|
Raportul întocmit de Societatea Academică Română, „Ieşirea şcolii din mediocritate - cum definim competenţele cheie şi provocările modificării programei şcolare”, arată că sistemul de educaţie pune accent pe cantitatea de informaţii, şi mai puţin pe aspectele practice. Chiar şi în cazul ştiinţelor exacte, elevii preiau automat algoritmii de rezolvare a problemelor fără a înţelege mecanismul real de funcţionare a lor. Soluţia care se impune este modificarea manualelor şi a programei şcolare, susţin reprezentanţii societăţii civile. În şcoala românească este „foarte importantă acumularea de informaţii, sub forma de definiţii, teoreme, demonstraţii, ajungându-se şi la o automatizare a procesului de rezolvare a problemelor; de fapt, în multe cazuri elevii preiau automat algoritmii de rezolvare. Matematica devine pe parcurs tot mai ruptă de realitate”, se arată în raportul SAR, citat de realitatea.net. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care curiozitatea cu care copiii vin când încep şcoala este înlocuită ulterior de plictiseală sau, mai rău, de repulsie faţă de şcoală. „Gradul ridicat de dificultate al problemelor şi exerciţiilor din manualele noastre, comparativ cu situaţia din alte ţări, contribuie şi el la îndepărtarea lor de şcoală”, susţin reprezentanţii societăţii civile. Soluţia nu este gruparea celor trei discipline, chimia, fizica şi matematica, în una singură, sub denumirea „ştiinţe”, aşa cum s-a propus. „Dincolo de faptul că multe ţări occidentale cu sisteme de educaţie performante nu au făcut-o, ar mai fi o obiecţie. Având în vedere atât lipsa de coerenţă a schimbărilor care se fac în ultima vreme în învăţământ, cât şi dificultatea demersului, credem că nu este momentul să se discute despre aşa ceva pentru că există riscul ca sistemul să fie aruncat complet în aer”, susţin reprezentanţii SAR, potrivit aceleiaşi surse. Soluţia este mutarea accentului în predarea matematicii şi a celor două ştiinţe exacte pe „figurativ”, pe reprezentările vizuale şi intuitive, nu pe formalizarea şi abstractizarea excesive. În Finlanda, ţară care a adoptat o asemenea strategie, la sfârşitul clasei a VIII-a un elev ştie, în domeniul fizicii, să realizeze o investigaţie ştiinţifică în acord cu instrucţiunile primite, să planifice experimente simple, să pregătească mici rapoarte de cercetare, să prezinte rezultatele, de exemplu, cu ajutorul tabelelor / graficelor şi să interpreteze rezultatele obţinute, să realizeze un experiment şi să analizeze atât funcţionalitatea dispozitivelor experimentale, cât şi veridicitatea, exactitatea şi relevanţa rezultatelor. În România, preluarea celor opt competenţe cheie europene, definite în Cadrul european de referinţă, s-a făcut fără vreo discuţie sau evaluare prealabilă. De altfel, la noi nu există specialişti care să aibă expertiză pe asemenea teme, care să poată genera o dezbatere. Soluţia pe care o propune raportul SAR are trei paşi, aşartă realitatea.net. Se pleacă de la felul cum sunt detaliate competenţele cheie de instituţiile europene, urmând a fi completate cu soluţiile găsite de diferite instituţii / proiecte internaţionale şi de câteva ţări cu învăţământ performant. Raportul SAR propune Ministerului Educaţiei o variantă de detaliere a trei competenţe cheie (cele legate de predarea matematicii şi ştiinţelor naturii în învăţământul preuniversitar) şi este rezultatul concluziilor unei audieri publice pe această temă, organizată în octombrie 2009. „Prin acest raport arătăm cât de importantă este schimbarea lucrurilor de substanţă, propunem ceva concret pe pachetul de reforme . Raportul are la bază disfuncţionalitatea sistemul educaţional. întrebarea este: care sunt criteriile pentru eliminarea sau păstrarea anumitor lucururi prin reformă. De aceea încercăm să arătăm cât de importantă este abilitatea de extrapolare a unui domeniu în altul”, potrivit coordonatorului de proiecte Cristian Hatu, citat de realitatea.net. Sursa FOTO: realitatea.net |

















Sistemul de educaţie din România se bazează pe acumularea unei cantităţi cât mai mari de informaţii şi mai puţin pe aplicarea lor, arată un raport al Societăţii Academice Române.