Valoarea ratelor pe care românii le au de plătit la bănci a ajuns să reprezinte 22,4% din venitul disponibil al populaţiei în septembrie anul trecut, faţă de aproximativ 5% la sfârşitul lui 2004, arată datele Băncii Naţionale.

Gradul ridicat de îndatorare şi ajustarea în continuare a veniturilor nu vor permite reluarea rapidă a creditării persoanelor fizice, în ciuda semnalelor de relaxare monetară transmise de BNR, ba chiar va pune mai multă presiune asupra restanţelor, care s-au triplat în 2009. Potrivit datelor Băncii Naţionale, aproximativ un sfert din veniturile românilor se duce pe achitare ratelor a împrumuturi, care au ajuns tot mai greu de restituit. „Capacitatea populaţiei de a-şi acoperi serviciul datoriei a continuat să se deterioreze, ceea ce poate conduce la majorarea ratei restanţelor şi în viitor”, apreciază Ion Drăgulin, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale, citat de zf.ro.

În Romania, comparativ cu ţările europene, serviciul datoriei ocupă una dintre cele mai mari ponderi în total venituri, având în vedere că media la nivelul zonei euro este la jumătate, adică 11%. Doar polonezii plătesc o parte mai mare din venitul disponibil pentru rambursarea creditelor, circa 35%, în timp ce spaniolii, de exemplu, ajung la o pondere de 18% a ratelor lunare în total venituri.

La sfârşitul anului trecut, restanţele mai mari de 30 de zile ale persoanelor fizice ajungeau la 2,8 mld. lei (circa 675 mil. euro), faţă de 981 mil. lei în decembrie 2008. Pe segmentul creditului privat, restanţele depăşeau 3,8%, faţă de 1% în anul anterior, portofoliile fiind cele mai afectate pe segmentul creditelor de consum fără garantii şi pe cel al cardurilor de credit. Rata restanţelor ajungea la aproape 13% în cazul creditelor mai mici de 5.000 de lei. De asemenea, portofoliile de credite acordate companiilor s-au deteriorat rapid pe parcursul anului trecut, pentru că vânzările au scăzut, iar numărul falimentelor şi al intrărilor în insolvenţă a crescut exponential. Cele mai mari probleme sunt pe segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), unde rata restanţelor a urcat la peste 5,5%, faţă de 1,5% în cazul corporaţiilor. Circa 75% din creditele pentru companii sunt acordate IMM-urilor.

Datoria populaţiei a stagnat anul trecut la circa 20% din PIB, comparativ cu 55% media zonei euro şi peste 30% media ţărilor din Europa Centrală şi de Est, arată zf.ro. În ciuda gradului redus de îndatorare raportat la Produsul Intern Brut, capacitatea de îndatorare a persoanelor fizice rămâne limitată, având în vedere averea financiară şi salariile mai mici din România. Averea financiară neta a românilor - care cuprinde depozitele bancare şi investiţiile în actiuni, fonduri mutuale şi fonduri de pensii - era la sfârşitul anului trecut de 33,3 mld. lei, o valoare de circa două-trei ori mai mică decât în Cehia sau Ungaria, ţări cu un PIB similiar, dar cu o populaţie la jumătate faţă de România, potrivit unui studiu al UniCredit. Creditarea mediului privat a stagnat anul trecut atât pe fondul prudenţei băncilor care se confruntau cu deteriorarea rapidă a portofoliilor, cât şi în condiţiile scăderii cererii de împrumuturi ca urmare a incertitudinilor legate de evoluţia economiei.

În decembrie 2009, soldul creditului acordat populaţiei şi companiilor era de aproape 200 mld. dolari, similar cu nivelul de la sfârşitul anului anterior, timp în care creditul guvernamental a crescut de 2,5 ori, până la 47 mld. euro. Băncile s-au orientat spre finanţarea statului, pe fondul incertitudinilor din economia privată şi în condiţiile unor randamente de circa 10% pe an.

Sursa FOTO: zf.ro