Curtea Constituţională a României a amânat, pentru 6 octombrie, luarea unei decizii asupra contestaţiilor formulate de PNL şi PSD la Legea pensiilor.

CCR a început, ieri, discutarea sesizărilor. Dacă magistraţii vor respinge sesizările Opoziţiei, legea va ajunge pe masa preşedintelui Traian Băsescu.  PNL şi PSD au anunţat că vor începe procedura de suspendare a preşedintelui dacă acesta va promulga legea. Magistraţii Curţii Constituţionale au amânat luarea unei decizii prinvind aceste contestaţii, până pe 6 decembrie, anunţă realitatea.net. Membrii PSD şi PNL au reclamat la Curtea Constituţională votul fraudulos din 15 septembrie asupra Legii Pensiilor. PNL şi PSD susţin că Legea încalcă dreptul de proprietate şi dreptul la un trai decent. Opoziţia nu este de acord nici cu egalizarea vârstei de pensionare şi nici ca punctul de pensie să fie mai mic de 45%. O altă prevedere a legii contestată este legată de vârsta de pensionare. Astfel, până în 2030, atât femeile cât şi bărbaţii vor ieşi la pensie la 65 de ani. În sistemul public de pensii au fost introduşi şi parlamentarii sau diplomaţii, dar şi cei plătiţi pe drepturi de autor sau PFA. În luna iunie a acestui an, CCR a decis că este neconstituţională scăderea pensiilor cu 15%. Această prevedere apărea în pachetul de legi ale austerităţii. Judecătorii de la CCR au decis, de asemenea, că este neconstituţională recalcularea pensiilor magistraţilor. Cât priveşte obiecţiile pe fond, cea mai mare parte a argumentaţiei pesediştilor o ocupă pledoaria pentru păstrarea pensiilor speciale. Introducerea pensiilor speciale sub incidenţa legii sistemului unitar de pensii încalcă chiar dreptul la pensie, cred cei de la PSD. „Pensiile speciale reprezintă drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin transformarea în pensii în înţelesul legii privind sistemul unitar de pensii publice. Aplicarea teoriei drepturilor câştigate exclude posibilitatea reducerii pensiilor speciale. (...) Reducerea pensiilor speciale este de natură să aducă atingere principiului protecţiei aşteptărilor legitime cu privire la un anumit nivel al protecţiei sociale”, se arată în sesizarea senatorilor pesedişti. Pe de altă parte, liberarii susţin că în adoptarea Legii pensiilor s-au remarcat „grave încălcări ale procedurilor democratice”, atât pe forma de adoptare, cât şi pe fondul actului normativ. Cei de la PNL susţin că în primul rând a fost încălcat „în mod flagrant” art. 76 alin. 1 din Constituţie , deoarece nu au fost asigurate majoritatea şi cvorumul de şedinţă pentru adoptarea unei legi organice. Tot în ceea ce priveşte procedura legislativă, ar fi fost încălcat şi art. 76 alin. 3 din Constituţia României potrivit căruia „la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.”  Mai concret, liberalii impută faptul că, deputaţii nu au avut acces la raportul suplimentar al comisiei de Muncă sesizată pe fond. Raportul, deşi trebuia să fie transmis cu 5 zile înainte de intrarea în plen a legii, a fost trimis pe data de 15 septembrie 2010, în ziua adoptării proiectului de lege în cadrul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor. PNL mai atrage atenţia CCR că adoptarea legii de către Cameră a încălcat prevederi constituţionale referitoare la principiul bicameralismului. „Constatăm, de asemenea, că prin această lege se încalcă art. 61 alin. 2 din Constituţia României. Forma legii adoptate de camera decizională cuprinde modificări esenţiale faţă de forma adoptată la Senat, în calitate de primă camera sesizată. Mai mult decât atât, faţă de momentul  depunerii proiectului de lege la Parlament, Guvernul a mai adoptat o serie de ordonanţe ale căror prevederi au fost introduse în textul proiectului adoptat de Camera Deputaţilor”, spun liberalii. Mai mult, ei cred că deputaţii au legiferat şi în materia Statutului parlamentarilor, deşi pentru a se interveni pe aceste prevederi era nevoie de decizia plenului comun. „Legea cuprinde dispoziţii referitoare la statutul deputaţilor şi senatorilor, care în mod obligatoriu trebuiau să fie adoptate în camere reunite şi dispoziţii referitoare la magistraţi, camera decizională  în acest caz trebuind să fie Senatul”, se mai arată în sesizarea PNL.

Sursa FOTO: unisa.edu.au