Premierul rus Vladimir Putin a apărut la emisiunea lui Larry King, unde a discutat subiecte spinoase precum dezvăluirile făcute de WikiLeaks, criza din Coreea de Nord şi scutul anti-rachetă din Europa. Putin a apărut în emisiune de la Moscova, prin intermediul unei legături de satelit. El s-a adresat poporului american cu un mesaj referitor la scutul anti-rachetă.
"Vreau ca poporul american să audă asta. Sau cel puţin telespectatorii care se uită la  această emisiune. Nu noi ne mutăm rachete aproape de teritoriul vostru. Voi plănuiţi să vă masaţi rachetele în apropierea graniţei noastre", susţine premierul Rusiei.
Totuşi, Putin spune că ţara sa nu doreşte ca relaţiile cu Vestul să se strice. Dimpotrivă, Moscova ar vrea să împartă cu NATO responsabilitatea privind securitatea Europei.
Fostul lider de la Kremlin a refuzat să evalueze prestaţia lui Barack Obama. Spune că asta e treaba alegătorilor. El le-a zis totuşi telespectatorilor ce crede despre fostul preşedinte american, George Bush.
"Un lucru e sigur: George Bush Jr. este un om de treabă", consideră premierul rus.
Vladimir Putin s-a arătat deranjat de felul în care site-ul WikiLeaks a descris relaţia dintre el şi Dmittri Medvedev.
"Totuşi, nu ne aşteptam ca gestul să fie făcut cu atâta aroganţă, energie şi lipsă de etică", a explicat Putin.
În dezvăluirile WikiLeaks, premierul rus e descris ca Batman, iar preşedintele - ca ajutorul lui, Robin. 

Europa a avut, din punct de vedere economic, un an oribil, cu planuri de salvare a Greciei şi Irlandei, urmate de un cortegiu de planuri de austeritate, zona euro fiind obligată să adopte reforme profunde pentru a putea supravieţui, comentează AFP.

Milioane de britanici s-au chinuit marţi să ajungă la servicii, în condiţiile unui strat de până la cinci centimetri de zăpadă depus în Anglia, inclusiv la Londra, şi în Ţara Galilor. Transporturile au fost perturbate şi au avut loc numeroase accidente rutiere, soldate cu cel puţin doi morţi. La Londra a fost viscol, iar temperatura s-a situat în jurul valorii de zero grade Celsius.

PCRM are 44 de mandate în noul Parlament, PLDM - 31, PDM - 15, iar PL - 11, după numărarea a 93,5% din voturi, ceea ce înseamnă că, în cazul refacerii coaliţiei proeuropene, aceasta va putea vota guvernul, dar nu va reuşi să aleagă preşedintele, fiind de aşteptat noi alegeri legislative anticipate, scrie NewsIn.

Rezultate contradictorii după alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. După numărarea a peste 93,5% din voturi, Comisia Electorală Centrală îi dă câştigători pe comunişti, în timp ce rezultatele la ieşirea de la urne, calculate de IRES, arată că liberal-democraţii sunt învingători. Noile rezultate sunt  PCRM - 40,98%, PLDM - 28,39%, PDM - 13,03%, PL - 9,02%, AMN - 2,1%.

PCRM are 44 de mandate în noul Parlament, PLDM - 31, PDM - 15, iar PL - 11, după numărarea a 93,5% din voturi, ceea ce înseamnă că, în cazul refacerii coaliţiei proeuropene, aceasta va putea vota guvernul, dar nu va reuşi să aleagă preşedintele, fiind de aşteptat noi alegeri legislative anticipate.

Din municipiul Chişinău au fost procesate până la ora 7.30 numai 57,4% din voturi, iar în raionul Hânceşti 69,4%.

Rezultatele de la ambasade încă nu au fost transmise la Comisia Electorală Centrală.

În această configuraţie, preşedintele ar putea fi ales doar în cazul unei alianţe între comunişti şi liberal-democraţii premierului Vlad Filat. Pentru alegerea preşedintelui este nevoie de o majoritate de 61 de voturi. În cazul unui nou eşec al alegerii preşedintelui, după două încercări succesive în Parlament, noul legislativ va trebui din nou dizolvat şi vor fi convocate noi alegeri legislative anticipate.

Rezultate parţiale ale  Comisiei Electorale Centrale indică un uşor avans al comuniştilor faţă de situaţia comunicată în timpul nopţii. Astfel, Partidul Comuniştilor are 41,2% din voturi, fiind urmat de partidul premierului Vlad Filat, PLDM, cu 28%, Partidul Democrat (PDM) cu 13,2% şi Partidul Liberal (PL) cu 8,8%, potrivit datelor transmise de Comisia Electorală Centrală  după numărarea a 91,1% din sufragii.

Cifrele contrastează totuşi puternic cu proiecţiile a două exit-poll-uri date publicităţii la Chişinău după închiderea urnelor, potrivit cărora liberal-democraţii (PLDM) premierului Vlad Filat, liberalii (PL) lui Mihai Ghimpu şi democraţii (PDM) lui Marian Lupu reuşesc să aibă împreună mai mult de 61 de mandate din cele 101 ale Parlamentului monocameral.

Astfel, potrivit exit-pollului difuzat de Prime TV, Partidul Comuniştilor (PCRM) al fostului preşedinte Vladimir Voronin a câştigat alegerile parlamentare de duminică cu 33,8% din voturi, dar este urmat la mică diferenţă, cu 32,2% din voturi, de liberal-democraţii premierului Vlad Filat. Pe următoarele locuri se clasează Partidul Democrat al lui Marian Lupu cu 14,1% din sufragii, urmat de Partidul Liberal al preşedintelui Mihai Ghimpu cu 10,2% din voturi. Exit-poll-ul arată că Alianţa Moldova Noastră (AMN), al patrulea partid din coaliţia de guvernare, nu mai intră în Parlament, având doar 3% din sufragii.

Comuniştii ar avea astfel 37 mandate, PLDM - 35 mandate, PD - 17 şi PL - 12 mandate, ceea ce înseamnă că, împreună, forţele prooccidentale ar avea 64 de mandate, cu trei mai multe decât majoritatea necesară alegerii şefului statului.

Situaţia este şi mai categorică în cazul exit-poll-ului difuzat de Publika TV, unde Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a câştigat alegerile legislative anticipate din R. Moldova cu 34,6% din voturi, fiind urmat de Partidul Comuniştilor, cu 25,7% din voturi, de Partidul Liberal, cu 15,7% din voturi şi Partidul Democrat, cu 15,1% din sufragii. Alianţa Moldova Noastră, formaţiune condusă de Serafim Urechean, este creditată cu 3,1% din sufragii şi nu mai intră în Parlament.

PLDM ar avea, potrivit acestui exit-poll, 38 mandate, PCRM - 28 mandate, PL - 18 mandate, iar PDM - 17 mandate, ceea ce înseamnă că partenerii din actuala coaliţie de guvernare ar avea împreună 73 de mandate, o majoritate suficientă şi pentru a aduce modificări Constituţiei.
Ambele exit-polluri au o marjă de eroare de plus/minus 2%.

Nu ar fi prima dată când rezultatele oficiale ar contrasta puternic cu cele indicate de sondaje. La fel s-a întâmplat şi la referendumul constituţional din 5 septembrie, când rata mică de participare la vot (circa 30%) a luat prin surprindere şi a determinat invalidarea consultării populare.

Numărarea voturilor, pe parcursul orelor viitoare, poate să mai aducă schimbări în procentajele obţinute de cele patru partide, cu atât mai mult cu cât şi votul din diaspora ar putea atârna greu în balanţă. Potrivit unor surse, circa 55.000 de persoane ar fi votat în străinătate, în condiţiile în care rata participării la vot a fost de 59,1% din totalul celor aproape 2,6 milioane de alegători înscrişi. Numai în România au votat 9.700 de alegători moldoveni, iar în două secţii din Italia a fost nevoie de prelungirea cu două ore a procesului electoral din cauza cozilor. Au fost şi situaţii când s-au terminat buletinele de vot, iar alegătorii au votat pe foi A4 cu ştampila secţiei de votare, pe care şi-au scris opţiunea de mână, însă ministrul justiţiei a declarat că aceste voturi nu vor fi declarate valide.

Sursa foto: realitatea.net

Preţurile pentru pneuri, mănuşi şi prezervative urmează să sară în aer din cauza furtunilor care au inundat majoritatea regiunilor producătoare de cauciuc.