Acum este confirmat: sentimentele negative afectează buna funcţionare a cordului. Cercetările comune ale psihologilor şi cardiologilor demonstrează că influenţele de acest fel sunt cât se poate de reale.

Sentimentele negative frecvente (supărare, mânie, furie, ură) cresc semnificativ riscul bolilor de inimă. Persoanele care experimentează frecvent accese de furie trebuie să acorde atenţie deosebită sănătăţii, deoarece a fost demonstrat, cu argumente ştiinţifice, că există o legătură foarte strânsă între starea emoţională şi buna funcţionare a inimii. Răspunsurile exagerate manifestate în situaţii de supărare, precum reacţiile explozive, trântirea de obiecte sau ţipetele stridente reprezintă manifestări problematice pentru ritmul cardiac. În cazul supărărilor de durată, al nemulţumirilor profunde şi perpetue, de care persoana nu poate să se desprindă, primele afectate sunt arterele. Emoţii precum mânia şi ostilitatea activează prompt efectul de „răspuns în faţa unui atac”, hormonii de stres cresc ritmul respiraţiei şi presiunea sângelui, accelerează bătăile inimii, în timp ce vasele de sânge se comprimă, condiţii în care pacientul este expus riscului de a suferi un atac de cord. Axietatea şi depresia puternică reprezintă factori de risc importanţi în dezvoltarea sau agravarea afecţiunilor cardiovasculare. Sentimentele negative afectează în proporţie mai mare inima persoanelor de sex masculin. Ţinerea sub control a sentimentelor negative, detaşarea de ele şi încercarea de calmare sunt soluţii de menţinere a echilibrului fizic şi psihic. Psihologii au emis chiar un set de întrebări la care oricine ar trebui să încerce să răspundă în momente de criză:

l Ce rezolv dacă acuz la nesfârşit persoanele din jurul meu?

lAceastă problemă va părea la fel de gravă şi peste cinci minute, o zi sau o săptămână?

lProblema va exista şi mâine, aşa că de ce să ma enervez acum?

lManifestările furioase nu demonstrează că îmi pasă. Ce pot face? 

Sursa FOTO: loveparadiseforyou.com

Publicat în ediţia tipărită din 15 ianuarie 2010.